Am vorbit ieri despre cât de șantajos poate fi dăunător pentru copii și, continuând cu scopul nostru de a deveni cu adevărat părinți buni, vreau să menționez astăzi că ar trebui evitați cenzura și umilința când vrem să motivăm copiii sau să evidențiem comportamente care ar trebui să se îmbunătățească.
Vă recomand să treceți în revistă problemele pe care le-am abordat pe parcursul întregului nostru curs de maternitate și paternitate, deoarece în multe dintre acestea vă oferim strategii pentru a fi părinți buni.
Părinții buni nu se cenzurează
Este un lucru să-i subliniezi copilului tău lucrurile în care el se poate îmbunătăți, ajutându-l să-l atingă și un altul foarte diferit să-i spui că este stângaci, inutil sau că nu va putea folosi niciodată fără ajutorul tău.
bârfi Nu este o modalitate bună de a-l înveseli, ceea ce face este să-l scufunzi în mizerie și să-i distrugi stima de sine. Criticile, cu copiii, doare mereu, mai ales dacă sunt însoțite de fraze distructive sau comparații odioase.
Părinții buni nu umilesc
De asemenea, este foarte dureros atunci când părinții fac aceste comentarii în public, pentru alte persoane, indiferent dacă sunt adulți sau prieteni ai copiilor lor. Îi izolează, îi fac pe alții să-i vadă pitici și se simt umiliti.
Uneori, părinții, poate cu bună intenție, poate fără gânduri, comentează greșelile copiilor lor cu alți oameni, vorbind ca și cum copilul nu ar fi prezent. Ei își spun intimitățile, temerile, certurile familiale și asta îi face să simtă ca și cum sentimentele lor nu contează și se termină, chiar crezând că nu merită respect din partea părinților și, prin urmare, din partea nimănui. Este esențial să ne lucrăm empatia pentru a ne ajuta copiii să-și dezvolte respectul de sine adecvat.
Câteva exemple de fraze care nu ar trebui spuse sunt: învață de la fratele tău, o spun și perioada sau mă vei înnebuni.
Înainte de a face asta, mușcă-ți limba. A răni nu înseamnă a iubiși nici nu servește pentru a-i încuraja, ci pentru a-i face să simtă că îi disprețuiți și nici nu îi iubiți pentru a nu spune nimănui.
Dacă doriți să renunțați la aburi pentru grijile legate de copiii dvs., alegeți foarte bine cu cine o faceți și cu cuvintele pe care le utilizați și reflectați dacă tocmai atitudinea dvs. sau lipsa de încredere îi fac pe copii să facă greșeli. Și mai presus de toate, folosiți o comunicare pozitivă pentru a comunica cu copiii dvs., pentru că așa este calea să fii părinți buni și nu acela al umilinței sau al cenzurii.
