Primele ore de viață ale nou-născutului sunt chei pentru evaluarea stării generale a acestora. De aceea, în perioada în care stă în spital primi primele controale medicale.
Controlul peste orele de după naștere sunt foarte importante pentru a vă asigura că bebelușul este bine, așa că, în acest moment, observația de către părinți este esențială pentru a comunica medicului pediatru orice îngrijorare cu privire la copilul dumneavoastră.
De îndată ce este născut și după ce a fost prezentat părinților, bebelușului i se oferă primul control medical cunoscut sub numele de testul Apgar, un sistem de notare pentru a evalua starea nou-născutului în momentul nașterii.
Primul control medical al copilului se face în camera de naștere în timp ce mama este tratată în ultima etapă a nașterii. Constă într-o examinare exhaustivă de către un medic pediatru în care sunt măsurate greutatea, lungimea, perimetrul cranian, perimetrul toracic, factorul și grupa sanguină.
Verificați, de asemenea, capul, șoldurile, pieptul, organele genitale, coloana vertebrală și extremitățile bebelușului pentru a vă asigura că totul este normal și să nu fie detectate anomalii sau malformații.
Testul Apgar
La un minut după naștere, a evaluarea stării generale a nou-născutului numit testul Apgar care se repetă cinci minute mai târziu.
Testul primește acest nume deoarece a fost dr. Virgina Apgar, în 1953, care a conceput această formă de evaluare, care pentru unii nu este o evaluare obiectivă, ci depinde de criteriile subiective ale persoanei care o realizează.
În orice caz, forma utilizată în prezent este cea care notează starea generală a copilului de la 1 la 10 în funcție de 5 parametri. Fiecare dintre parametrii este notat de la 0 la 2, care prin adăugarea acestora atinge un scor maxim de 10 puncte. Cei cinci parametri sunt:
Frecvența cardiacă: nu există (0 puncte), mai puțin de 100 de bătăi pe minut (1 punct), mai mare de 100 de bătăi pe minut (2 puncte)
Mișcări respiratorii: nu ieșiți (0 puncte), ciocănit și neregulat (1 punct), plâns regulat și tare (2 puncte)
Tonul muscular: atonie (0 puncte), mișcări lente și reduse (1 punct), mișcări puternice și flexie a membrelor (2 puncte)
Răspuns la stimul: nu există (0 puncte), doar grimase (1 punct), tuse, strănut și strigăte (2 puncte) Culoarea pielii: albastru, alb (0 puncte), trunchi roz și extremități albastre (1 punct), ton general rozaliu (2 puncte)
Majoritatea nou-născuților obțin un scor cuprins între 8 și 10 puncte. Când rezultatul este sub 5 puncte, se datorează în mod normal dificultăților pe care copilul le poate avea în timpul nașterii sau unor probleme cardiorespiratorii.
A doua verificare la 24 de ore
La 24 de ore de la naștere, medicul pediatru se întoarce să facă un control al bebelușului în care își va evalua din nou aspectul general, dar va o revizuire mai amănunțită. El va întreba părinții dacă a făcut pipă, dacă a început să alăpteze și dacă și-a făcut prima depunere numită meconiu.
El va explora coloana vertebrală, capul, ochii, gura, organele genitale, urechile, extremitățile și mai ales șoldurile. Vor efectua unele manevre, cunoscute sub numele de Ortolani și Barlow, care constau dintr-o serie de mișcări care se flexează și deschid picioarele pentru a verifica dacă articulația este corectă sau poate prezenta o anomalie, cum ar fi o displazie de șold.
Vi se va da și un examen neurologic pentru a evalua reflexele nou-născutului, cum ar fi reflexul de aspirație, reflexul Moro, reflexul de mers, reflexul de apucare plantară etc.
Test de călcâie sau screening neonatal
La 48 de ore de la naștere și apoi între a patra și a opta zi de viață Cel cunoscut sub numele de test de călcâi este efectuat deoarece este acolo unde sunt luate picăturile de sânge necesare pentru efectuarea testelor clinice pentru depistarea precoce a bolilor metabolice congenitale.
Permite detectarea hipotiroidismului, hiperplaziei suprarenale, fibrozei chistice sau hiperfenilalaninemiei, boli în care un diagnostic precoce este esențial pentru a evita consecințele importante, cum ar fi leziunile creierului sau retardul mental.
Uneori este practicat și un copil test auditivdeși nu este o evaluare larg răspândită. Ar fi de dorit ca toți nou-născuții să fie efectuați pentru a exclude orice probleme, cum ar fi deficiența de auz sau surditatea, pentru a putea fi tratate înainte de 3 ani.
